Fotografia ca EsperantoDe secole tot felul de literati, istorici, personalitati si lideri de opinie, au incercat sa dezvolte un limbaj universal: “Esperanto”. In 1887 este publicata chiar prima carte despre aceasta “a doua limba” pe care ar trebui sa o invete fiecare dintre pamanteni. Fiecare generatie a incercat in fel si chip sa contribuie la formarea acestui cod unic de comunicare intre oamenii de pretutindeni… nu prea s-a ajuns la nici un rezultat, inca nu avem acel al doilea limbaj. Dar ma intreb eu: oare nu este fotografia, alaturi de celelalte forme de expresie vizuala, un autentic “Esperanto” ? Vorbind doar despre fotografie, eu ‘inteleg’ ideea si mesajul fotografic transmis printr-o fotografie a unui alt fotograf, amator sau profesionist, de pretutindeni! Cred de asemenea ca fotografia promovata de mine, “comunica”, “transmite” o idee, o emotie, o relatie intre oameni, sau descrie un peisaj citadin sau rural… uneori chiar cu mult mai bine decat o fac cuvintele, aceste conventii de comunicare, care nu au decat o conexiune secundara cu cele cinci simturi.
Fotografia este limbajul principalului simt, al vazului. |