Pantoful rosu

Fotografia “Pantoful rosu”

Povestea unei fotografii cu look de pictura in ulei.

Era cald afara cand ne-am intalnit.

…adica eu ca fotojurnalist de strada si cele doua tinere femei… dar ele inca nu au aflat nici astazi ce instantaneu fotografic mi-au oferit.

Ma aflam in vizita la un centru de calcul. Priveam pe fereastra cum norii inghit soarele amiezii. Vantul aparu ca un Don Juan. Crengile copacilor lesinau in plecaciuni supuse.

Cat ai clipi m-am repezit la rucsacul foto: aparatul de fotografiat imi zambi, stia ca nu il las uitarii. Avea obiectivul normal, cu focala 50mm.

Ma aflam la etajul intai al cladirii, vedeam straduta pietruita. Sa cobor in strada era un non-sens, ca nu aveam outfit de ploaie la mine. Gandul meu era sa trec in efemerul fotografic oamenii surprinsi de ploaie, dar trebuia sa ma grabesc, deja stropii mari bateau in geam, iar ploaia de vara tine putin.

– Ce fotografii vrei sa faci de la geam cu obiectivul normal? se mira ironic ghidusul Vivitar XV2 (era aparatul foto pe care il aveam atunci). Nici nu imi dau seama cum s-a instalat obiectivul de 135mm pe aparatul de fotografiat, oricum nu aveam alta alternativa in zona tele-foto. Am deschis geamul, vantul navali si in incapere, undeva se auzeau usi trantindu-se.

– Oare ce voi mai reusi sa fotografiez? gandii eu, pelicula din aparatul foto era de 100ASA, iar afara se intunecase de parca era eclipsa. Am dus aparatul foto la ochi, pe maximum de diafragma (2,8) aveam o expunere de 1/8 secunde.

– Ce ma fac? ma tanguiam inca, in timp ce priveam la oamenii care alergau care incotro, cautand adapost. Am inceput sa declansez cu calm, incercand sa imi domolesc clocotul launtric.  Ma gandeam la sporturile de iarna si la sportivii schiori de biatlon, care trebuie sa isi controleze respiratia pentru a trage calm la tinta dupa ce au alergat kilometri intregi. Problema mea era ca la 1/8 secunde, chiar daca eu nu misc aparatul foto, personajele din fotografii vor iesi miscate!

Pe usa unei cladiri au iesit doua naluci, acoperindu-se cu o bluza alba. Au incepeut sa traverseve strada alergand. Amandoua aveau fuste rosii si bluze albe. Ca fotograf mi-am zis: buna grafica!

O declansare, doua, trei… habar nu am nici acum daca mai respiram… stiam ca trebuie sa plimb usor teleobiectivul foto dupa cele doua femei.

Ups!

Tocul unui pantof s-a intepenit intre doua bucati de piatra! Imaginea fotografica marita de aproape  trei ori datorita teleobiectivului imi permitea sa vad clar ce se intampla. Adica vedeam intre declansari, cand oglinda aparatului foto revenea la normal.

Ce complement de culoare! Pantoful rosu, piatra verde…

Am scanat filmul si ales o fotografie in care miscarea aparatului foto in timpul declansarii mi-a oferit un interesant look pictural.

Pantoful Rosu fotografie de Aurel Virlan

Pantoful Rosu, sau povestea unei fotografii cu look pictural.

Share

Aurel Virlan, nu varlan

Sunt Fotograf : Aurel Virlan

Uneori fac pe fotojurnalistul: de strada, la nunta

 

Am iubit fotografia de cand eram copil (in clasa a 7-a faceam primele mele fotografii in cadrul Cursului Foto de la Casa Pionierului, ca asa era odata, in perioada comunista).

Iubesc fotografia si acum: matur si constient, instinctiv si visand.

Fotografia este ca o iubita pe viata, asemenea metaforei din filmul *All that Jazz* al lui Bob Fosse.

Ideea este alta:

Am primit ieri un email de la o fotografa (fotoreportera la o revista, dar face si fotografie de nunti) care imi scrie ca imi admira fotografiile (ii multumesc desigur), s-a uitat pe site-urile si blog-urile mele de fotograf, dar imi spune *domnule fotograf Aurel Varlan*, chiar daca in header este Aurel Virlan.

Pentru toti Fotografii: numele meu este Aurel Virlan!

Portret Fotograf Aurel Virlan - Lumina laterala Soare.

Portret Fotograf Aurel Virlan – Lumina laterala Soare.

 

Stiu ca exista si numele de Varlan, care se si potriveste cu noua scriere post-revolutionara. In biblie exista Varlam. In zonele anglofone exista chiar Harlan. Unii or fi fotografi, altii nu.

Aurel Virlan. Aurel Varlan. Aurel Varlam. Sunt nume asemanatoare.

Pe blogul fotografinuntipro am fost trecut din greseala Fotograf Aurel Varlan. Il rog pe administratorul blogului sa rectifice.

Pentru a schimba o litera dintr-un cuvant sau nume propriu este nevoie de hotarare judecatoreasca.

Eu nu imi schimb nici numele, nici hobby-ul: raman fotograful Aurel Virlan.

Fotograful Aurel Virlan, aparat foto, mansarda

Autoportret fotograf Aurel Virlan, amintire dintr-o mansarda din Bruxelles.

Fotograful-Aurel-Virlan-avatar

My favorite Photographer’s Avatar!

Am postat o galerie fotografica dedicata mansardei in site-ul meu ( aurelvirlan.ro ): Muza Foto Bruxelles.

Al meu watermark de fotograf este *Aurel Virlan Photography*.

Pe site-ul TripAdviser (unde postez impresii si fotografii de prin locurile prin care colind) am userul Leruav!

Leruav este anagrama numelui meu Aurel Virlan (Aurel = Lerua + v de la Virlan).

Revin cu Fotografii si cu impresii din dialogul meu cu vizibilul.

P.S. Cautand pe Google *Semnificatia numelui Aurel*, am gasit ca toti cei cu numele: Aurel, Aurelius, Aurelian, Aura, Aurelia, isi serbeaza ziua de nume pe 15 Octombrie! Astept sa fie sarbatorita aceasta zi si in Romania. Eu am inceput sa o sarbatoresc din 2016, cand am aflat de ea!

 

Share