Jocul liniilor in fotojurnalismul de strada.
Fotografia Contre-jour
Dupa Revolutia Romana toti fotografii profesionisti si amatori au iesit din casa cu apratele foto in mana.
Eu eram doar un fotograf amator. Am inceput sa vand fotografii la noile ziare si reviste aparute ca ciupercile dupa ploaie.
Aveam un aparat foto Vivitar XV2 format Leica (pelicula foto 24x36mm) si un aparat foto pe format lat 6x6cm: Seagull (aparat foto copie Roleiflex).
Intr-o zi mergeam pe Calea Victoriei cand am intalnit *Orchestra simfonica a maturilor* cum imi place mie sa alint aceasta fotografie de strada.
Fotografia este facuta cu acel Seagull pe film lat Alb/Negru. Developam singur in baie cu ajutorul bandei Corex. Solutiile foto mi le pregateam singur.
Altceva vreau sa zic:
ador sa fac fotografii in contre-jour (against the light)! Mi-au placut dintotdeauna reclamele cu cowboy calare de la Marlboro: toate fotografiile erau facute impotriva lumini. In aceste fotografii de advertiseing vedem caii si calaretii cu acel tiv de lumina de contur, sau *Aura de puritate* biblic vorbind.
Care este valoarea fotografiei in contre-jour?
Pe langa aceasta aura de puritate, fotografia capata virtual a treia dimensiune, personajele sunt detasate de fundal!
Nu-i asa ca este simplu si firesc?
Am facut atunci mai multe fotografii incercand sa gasesc un ritm al liniilor in cadru, suprafetele tonale nu prea mai aveam cum sa la controlez.
Click! se aude sec obturatorul aparatului foto.
Am simtit ca ultima fotograma a fost cea buna. Toate maturile din cadru aveau aceeasi inclinare asemenea arcusurilor viorilor intr-un concert de Anul Nou de la Viena!
